IN MEMORIAM IOAN CAPROŞU (1934-2021)

La 9 aprilie 2021, după o boală necruţătoare s-a stins ilustrul istoric român, un titan al culturii româneşti Ioan Caproşu. Locul lui în istoriografia românească este unul de necontestat. A pus mereu accent pe codul deontologic al istoricului, în care corectitudinea şi tratarea istoriei sine ira et studio, bazată pe documentul istoric trebuie să stea în prim-plan. De-a lungul unei prodigioase cariere profesionale, a devenit un nume de referinţă în istoriografia românească de pe ambele maluri ale Prutului, iar meritele sale sunt deopotrivă recunoscute mai ales prin opera sa ştiinţifică. A iubit Basarabia şi Basarabenii necondiţionat, aşa cum puţini au făcut-o. Născut în perioada interbelică, a reținut pentru tot restul vieţii emoţia României Mari, în care Basarabia îşi avea locul său special.

A fost un credo pe care l-a purtat tot restul vieţii. Şi-a dorit reîntregirea Ţării pe care şi-o dorea cu ardoare şi la care a lucrat enorm prin relațiile de prietenie și colaborare stabilite cu istoricii de la Chişinău. În pofida regimului comunist odios, instaurat pe ambele maluri, a contribuit la crearea unui climat profesionist în istoriografia românească și la întregirea spațiului științific național, plasat pe principalele coordonate: Iaşi, Bucureşti, Chişinău.

Profesorul Ioan Caproșu s-a născut la 26 august 1934 în comuna Mitoc de pe malul drept al Prutului, în jud. Dorohoi. Şcoala primară a urmat-o în satul natal, după care şi-a continuat formarea la gimnaziul din or. Săveni, școala pedagogică de la Șendriceni – Dorohoi și Facultatea Istorie-Filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. După absolvirea facultății în anul 1958, a început activitatea ştiinţifică la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Filialei Iași a Academiei Române. Cu timpul a fost promovat prin concurs în funcțiile de cercetător științific, cercetător științific principal şi conducător al Sectorului de istorie medie din cadrul aceluiaşi institut. În 1979, a fost invitat ca profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza”, când a ocupat, prin concurs, postul de lector la Catedra de Istorie Universală. După susţinerea tezei de doctor a devenit conferențiar universitar (1981), iar în 1990 a ocupat postul de profesor la aceeași catedră. În scurt timp a devenit şef de catedră, ca mai apoi să fie ales, în acelaşi 1990, Decan al Facultăţii de Istorie, funcţie în care a fost reales în anul 1992.

În perioada de dinainte de 1989, puţine publicaţii ştiinţifice româneşti s-au bucurat de prestigiu la nivel internaţional. Printre puţinele publicaţii de acest gen se numără, desigur, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A.D.Xenopol” din Iaşi. Acest prestigiu se datorează inclusiv lui Ioan Caproşu, care între 1966 și 1983 a fost secretar științific de redacție și, apoi, redactor șef al periodicului. Şi dacă numeroasele reviste ştiinţifice din ţară au mers la compromis cu odiosul regim, Anuarul institutului ieşean şi-a păstrat intactă verticalitatea profesională.

Opera ştiinţifică a profesorului Ioan Caproşu, după expresia unui coleg de breaslă, numără câțiva metri de cărți. Aceeaşi aplecare asupra izvorului istoric, l-a determinat pe Ioan Caproşu să-şi dedice cea mai mare parte a activității în publicarea surselor istorice. Lista este impresionantă: Profesorul Caproşu a editat de unul singur sau în colaborare 12 volume de documente privitoare la istoria oraşului Iaşi de la începuturi până în secolul al XIX-lea, inclusiv două volume de documente statistice din prima jumătate a secolului al XIX-lea, corpusul format din patru volume de Însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi, trei volume de Sămi ale Visteriei Moldovei de la mijlocul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. A participat la editarea Bibliei de la 1688, prima ediţie completă în spaţiul românesc. Fără îndoială, că cea mai importantă activitate a profesorului Ioan Caproşu în ceea ce priveşte editarea de izvoare medievale moldoveneşti se referă la participarea şi coordonarea ediţiei corpusului de documente interne Documenta Romaniae Historica, Seria A. Moldova, în cadrul căreia a editat singur sau în colaborare 12 volume, altele fiind sub tipar sau în fază de pregătire pentru tipar. Monografiile şi studiile publicate au la bază tocmai documentul istoric, după cum se poate deduce din monografiile: O istorie a Moldovei prin relaţiile de credit; Iaşii vechilor zidiri (în colab. cu Dan Bădărău) sau Relațiile economice ale Moldovei cu Brașovul (în colab. cu C.A. Stoide), ultima editată la Chișinău în anul 1992. Profesorul I. Caproşu a mai participat şi la elaborarea unor lucrări colective cu privire la istoria bisericilor moldoveneşti, lucrări de sinteză de istorie a românilor, de politică externă, a editat manuscrisele unor cunoscuți istorici plecați din viață (Al. Gonța, C. Stoide, T. Balan, P. Caraman) etc. Şi pentru că mai avea încă foarte multe de făcut, profesorul Ioan Caproșu intenționa să elaboreze și alte proiecte tot atât de importante pentru medievistica românească şi epoca modernă  cum ar fi un Corpus al inscripţiilor din Ţara Moldovei.

În calitatea sa de conducător al tezelor de doctorat, a propus și promovat noi teme de cercetare în istoriografia românească. În special este vorba de așa teme precum: instituțiile orașelor medievale din Moldova şi Ţara Românească, istoria ţinuturilor din Moldova şi cea a judeţelor din Ţara Românească, istoria elitelor din Ţara Moldovei, monografii de domni, istoria Bisericii şi a mănăstirilor din Ţara Moldovei.

La cele două dimensiuni ale activităţii domniei sale se mai pot adăuga şi altele. Activitatea de Visiting profesor la universităţi din SUA sau Marea Britanie. Stagii de documentare în arhivele şi bibliotecile din străinătate: Londra, Paris, Moscova, Sankt Petersburg şi Kiev. În aceeaşi ordine de idei se înscrie şi activitatea în calitate de membru al consiliilor ştiinţifice (ale instituțiilor academice și universitare) al colegiilor redacționale ale numeroaselor reviste din România şi Republica Moldova (Revista de Istorie a Moldovei, Destin românesc, Revista de Științe Socio-umane).

D-l Profesor a fost distins cu premii ale Academiei Române („Nicolae Bălcescu”, „B.P. Hasdeu”), premiul „Opera Omina” al Ministerului Educației și Cercetării, Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer etc. Din 2008 Domnia sa este Professor emeritus.

Un loc aparte în activitatea lui Ioan Caproşu a ţinut de colaborarea cu istoricii din Republica Moldova, care a fost începută în anii de tristă amintire (când istoricii chișinăueni D. Dragnev, P. Dimitriu, Al. Moșanu îl ajutau să obțină copii ale documentelor românești din arhivele sovietice) şi apoi a continuat cu o putere şi mai mare în anii ’90, după căderea cortinei de fier şi după dobândirea de către Republica Moldova a independenţei. Anume atunci s-a stabilit un proiect prin care cei mai buni studenţi de la facultăţile de profil din Basarabia să-şi poată continua studiile în Ţară, în special la Iaşi. Acest proiect a fost pus în practică de profesorul Ioan Caproşu cu conducerea Facultăţii de Istorie de la Universitatea de Stat din Moldova. Rezultatele acestui proiect au fost impresionante, iar în câţiva ani absolvenţii basarabeni au fost chiar şefi de promoţie.

Profesorul Ioan Caproşu a redactat și recenzat mai multe lucrări științifice, metodico-didactice și manuale de istorie de la Chișinău, având relaţii de colaborare cu toate universităţile cu profil pedagogic din Republica Moldova (Chișinău, Bălți, Cahul), precum şi cu cercetători din cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Bune tradiţii de colaborare au fost stabilite cu profesorii de la Facultatea de Istorie de la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”. Anume în urma demersurilor din partea conducerii Facultăţii, în anul 2000 profesorului Ioan Caproşu i s-a acordat titlul onorific de Doctor Honoris Causa la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”. Ca urmare a acestui fapt, prof. Ioan Caproşu a înzestrat biblioteca Facultăţii cu un număr important de cărţi rare de specialitate, precum şi a ţinut un curs special de lecţii la facultatea amintită.

De la începutul anilor ’90, la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi au fost formați numeroși specialiști în domeniul istoriei, care acum activează la instituţiile de profil din Chişinău. Ioan Caproşu a fost conducător ştiinţific la cinci doctori în istorie şi referent la trei teze de doctor habilitat din Republica Moldova. Discipolii săi au ajuns în Republica Moldova decani, prodecani, șefi de catedră, conferențiari, cercetători științifici coordonatori etc.

Colegii săi l-au apreciat întotdeauna ca pe o personalitate demnă de urmat atât pe tărâmul cercetării, cât și al activității pedagogice. A avut o maniera inteligentă de comunicare cu cei ce l-au înconjurat, având la bază modestia, loialitatea, principialitatea, colegialitatea și deosebita sa omenie.

Ioan Caproşu, doctor în istorie, profesor emerit, a fost ales membru de onoare al Academiei Române şi distins cu Medalia Academiei de Științe a Moldovei „Dimitrie Cantemir” pentru rezultatele apreciabile în întreaga sa activitate științifică, didactică şi mai ales pentru sprijinul impresionant acordat colegilor de breaslă din Republica Moldova.

Dumnezeu să-l aibă în pază.