Întruniri ştiinţifice

La Bucureşti s-a desfăşurat, în ziua de 16 septembrie 2016, sesiunea ştiinţifică de comunicări cu tema Cultură şi istorie la est de Carpaţi în perspectivă sud-est europeană (secolele XVII-XX), organizată de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române şi Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Iniţiativa acestei conferinţe reprezintă în fapt tradiţia colaborării celor două institute în cadrul unor proiecte de cercetare ştiinţifică coordonate de către academician Andrei Eşanu din partea II al AŞM şi profesor doctor Constantin Iordan din partea ISSEE al AR.

Motivul principal al sesiunii a fost punerea în perspectivă comparativă a problemelor culturale şi istorice din spaţiul sud-est european, prin studii de caz şi modele comparative. În cadrul sesiunii ştiinţifice au fost prezentate 8 comunicări repartizate pe 2 secţiuni. Directorul instituţiei gazdă, prof. univ. dr. Nicolae-Şerban Tanaşoca, în cuvântul de salut, a menţionat importanţa acestor întruniri, idee susţinută şi de către moderatorii sesiunii. Academician Andrei Eşanu şi dr. Valentina Eşanu, au deschis lucrările sesiunii cu comunicarea Circulaţia incunabulelor slave ale lui Schweipolt Fiol în sud-estul Europei (sec. XVI-XVII). Prof. dr. Zamfira Mihail, a pus în valoare Un manuscris inedit din arhiva Paul Gore atribuit unui anonim din Basarabia din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Dr. Emanuela Timotin a reliefat subiectul despre Credinţe şi practici privind protecţia familiei în Moldova secolelor XVIII-XIX, iar dr. Andrei Timotin, a vorbit despre Circulaţia „Profeţiei lui Agatanghel” în Moldova în secolul al XIX-lea.

A doua parte a sesiunii a fost dedicată problemelor de istorie contemporană. Astfel acad. Valeriu Pasat a reliefat figura ambasadorului sovietic la Bucureşti Mihail Ostrovski, în comunicarea „E mai bine să avem pe ruşi prieteni decât inamici”. Pagini inedite din viaţa şi activitatea primului ambasador sovietic la Bucureşti, Mihail Ostrovski. Directorul Institutului de Istorie al AŞM dr.hab. Gheorghe Cojocaru a pus accent pe Semnificaţiile unei dispute diplomatice eşuate: conferinţa sovieto-română de la Viena (27 martie – 2 aprilie 1924). Un loc aparte a fost acordat problemei recunoaşterii internaţionale a unirii Basarabiei cu România în anul 1918. Astfel, conf. dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc a prezentat subiectul Chestiunea ratificării Unirii Basarabiei cu România de către Parlamentul Italiei (1927) în presa italiană a timpului, iar prof. dr. Constantin Iordan a întregit tema prin subiectul Franţa şi recunoaşterea Unirii Basarabiei cu România din 1918. În concluzie s-a evidenţiat faptul că între istoriografiile colectivelor de la institutul din Bucureşti şi cel din Chişinău există motivaţii comune ale demersurilor istoriografice menite studierii unor teme de problematică naţională şi internaţională. Astfel, se poate spera că vom cunoaşte mai bine istoria spaţiului românesc şi a celui est european.