Întruniri ştiinţifice

La 22 august 2013, Institutul de Istorie al Academiei de Ştiințe a Moldovei a organizat Masa rotundă cu genericul „Repere istorice ale Independenței Republicii Moldova”, dedicată consemnării celor 22 de ani de Independenţă ai Republicii Moldova.

Evenimentul a fost deschis de către directorul Institutului de Istorie al AŞM, dr. Gheorghe Cojocaru, care a remarcat că deşi s-au spus şi s-au scris multe despre unul dintre cele mai importante evenimente istorice ale ţării noastre şi anume, semnarea Declaraţiei de Independenţă, mai sunt încă multe lucruri neelucidate. „Reperele istorice ale Independenţei Republicii Moldova, cu siguranţă, se regăsesc în textul Declaraţiei de Independenţă, acolo vom regăsi reperele fundamentale cum ar fi adevărul istoric, identitatea noastră românească, limba română, trecutul nostru istoric şi speranţa noastră într-o viaţă mai bună şi un viitor mai bun”, a reiterat istoricul.

Dr. hab., prof. univ. Aurelian Dănilă, academician-coordonator al Secţiei Ştiinţe Umaniste şi Arte a transmis un mesaj de salut din partea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică şi a preşedintelui AŞM, acad. Gheorghe Duca, cele mai bune şi multe succese în desfăşurarea lucrărilor conferinţei.

În context, dr. hab., prof. univ. Aurelian Dănilă a menţionat că ziua de 27 august este cea mai importantă sărbătoare şi cel mai mare eveniment în istoria ţării noastre, din ultimii ani. Făcând o incursiune în trecut, a evidenţiat calea anevoioasă a ţării împărtăşind întregii lumi existenţa ţării noastre. „Eu nici nu ştiu 20 de ani e mult sau puţin, dar oricum s-au făcut nişte paşi enormi, nişte paşi foarte importanţi”, s-a arătat Domnia Sa optimist în ceea ce ţine evoluţia ţării noastre. Singurul lucru pe care îl regretă, este că personalităţile care au stat la baza statalităţii noastre şi care au spus un cuvânt greu pentru a pune temelia din acele declaraţii, într-o perioadă s-au pierdut din viaţa politică a ţării. „Am pierdut un timp şi am pierdut şi oameni care au fost şi sunt de mare valoare, dar din păcate s-au dat într-o parte şi iniţiativa au luat-o unii poate cu mai puţină experienţă şi mai puţină ştiinţă”, conchide Domnia Sa.

Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, director al Institutului Cultural Român „M. Eminescu”, Chişinău şi unul dintre cei trei autori ai Declaraţiei de Independenţă s-a arătat consternat „de falsificarea şi distorsionarea evenimentelor recente ale istorie noastre servite de unii protagonişti ai vieţii publice, încercând să-şi lustruiască imaginea”. Domnia Sa a prezentat o serie de variante până la întocmirea actului final al Declaraţiei de Independenţă, pentru a justifica adevărul istoric, mărturisind că toate aceste acte şi multe altele ce au fost elaborate în acel moment istoric vor fi publicate în Ziarul Literatura şi Arta. Dumnealui spune că procedând astfel, nu doreşte să facă reproşuri ci este nevoie să ştim exact ce evenimente ne-au confruntat, care au fost realităţile exacte pentru că doar aşa o să ne mişcăm înainte.

Dr. hab., prof. univ. Alexandru Moşanu, membru de onoare al Academiei Române a accentuat că Declaraţia de Independenţă a fost primul pas spre Europa, spre legături spiritual culturale cu România. „Declaraţia de Independenţă este o sinteză a ideilor unităţilor româneşti, a orientat noul stat spre valorile europene şi sugerează ideea că aliaţii trebuie să îi căutăm în Occident”, a subliniat istoricul.

M. c. Ion Guceac, Secretar ştiinţific general al AȘM a elucidat aspectele constituţionale ale Declaraţiei de Independenţă. „Constituţia în calitatea ei de lege fundamentală are anumite izvoare istorice şi unul din izvoarele istorice sunt declaraţiile politice. Declaraţia de Independenţă stabileşte reperele de bază de la care trebuia să pornească conţinutul de fond al legii fundamentale”, a specificat Domnia Sa, remarcând că la momentul elaborării actului nu avusesem suficientă experienţă în elaborarea unor legi de acest gen.

Academicianul Mihai Cimpoi a ţinut să remarce că este o mare diferenţă între independenţa declarată şi independenţa reală. „Temeiul are trei componente: ctitorirea, obţinerea de teren ferm şi justificarea. Noi am ctitorit independenţa, nu cred că am obţinut teren ferm şi justificare. Deci două elemente lipsesc în realităţile noastre”, a exemplificat savantul, în speranţa că ţara va evolua şi îşi va atribui şi celelalte două componente pentru a potrivi balanţa independenţei declarate şi a celei reale.

În cadrul evenimentului au mai luat cuvântul dr., conf.univ. Anatol Ţăranu, Institutul de Istorie al AŞM; dr., hab., prof.univ. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM şi acad. Andrei Eşanu, membru de onoare al Academiei Române, Institutul de Istorie al AŞM.

Declaraţia de Independenţă a fost semnată la 27 august 1991, de 280 de deputaţi, iar sute de mii de cetăţeni au salutat, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, acest eveniment istoric.

Zinaida Marin,
Centrul Media al AŞM