Întruniri ştiinţifice

În data de 21 mai 2024, în incinta Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova, s-a desfășurat conferința științifică cu participare internațională „100 de ani de la conferința româno-sovietică de la Viena”. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Academia Română, Filiala Iași, și a reunit cercetători științifici de pe ambele maluri ale Prutului, doctoranzi și masteranzi.

„Evenimentul aduce în atenția istoricilor, și nu numai, câteva aspecte interesante ținând de o problematică care este încă în curs, sub raport politico-diplomatic. Discuțiile au fost, continuă să fie și cred că vor mai fi pentru mult timp, fiindcă argumentele istorice se intersectează cu cele de natură geopolitică, strategică, și așa mai departe. Suntem într-un moment în care se reconfigurează și raportul de forțe, și probabil și harta estului european”, a declarat directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti.

Directorul Institutului de Istorie al USM, conf. univ. dr. hab. Gheorghe Cojocaru, a menționat că conferința de la Viena din 1924 se desfășura în condițiile unei noi paradigme geopolitice, cea privind securitatea colectivă, care nu s-a impus și, în locul vechiului principiu al balanței de puteri, s-a instituit un fel de brambureală geopolitică. „În acest context, al unui haos geopolitic, se desfășoară conferința sovieto-română de la Viena, care a fost un punct de cotitură în ce privește raporturile dintre cele două țări și care a avut un impact deosebit asupra menținerii unui cadru de înstrăinare, de ostilitate, între sovietici și România reîntregită”, a menționat conf. univ. dr. hab. Gheorghe Cojocaru.

La rândul său, prof. univ. dr. Lucian Leuștean, de la Universitatea „A.I. Cuza” din Iași, a abordat contextul european din primăvara anului 1924 și posibilele implicații asupra conferinței româno-sovietice de la Viena. În acea perioadă, Europa era marcată de schimbări politice și economice semnificative, influențate de consecințele Primului Război Mondial și de tensiunile emergente dintre marile puteri. Relațiile internaționale erau caracterizate de o dinamică complexă, în care încercările de stabilizare și reconciliere erau frecvent perturbate de interese divergente și conflicte teritoriale.

Dr. Bogdan Schipor, cercetător științific II la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Filiala Iași, a analizat Conferința de la Viena ca un efort de anvergură al diplomației românești. În cadrul prezentării sale, Dr. Schipor a detaliat pregătirile intense și strategiile diplomatice elaborate de România pentru a-și apăra interesele naționale și a naviga complexitățile politice ale epocii.

Conf. univ. dr. Valentin Burlacu, cercetător științific coordonator la Institutul de Istorie al USM, a detaliat tertipurile propagandistice sovieticilor care au încercat să delegitimizeze statul român, utilizând diverse mijloace de comunicare pentru a răspândi mesaje negative și false informații despre România. Aceste eforturi aveau ca scop slăbirea sprijinului internațional pentru România și crearea unei imagini de instabilitate și nedreptate în privința pretențiilor teritoriale românești, în special în legătură cu Basarabia, și modul în care această propagandă a fost receptată atât pe plan internațional, cât și în interiorul României, și cum a influențat opinia publică.

Comunicarea a adus în prim-plan expertiza acestuia asupra tacticilor și strategiilor de propagandă folosite de regimul bolșevic pentru a influența percepția internațională și internă asupra României și pentru a submina poziția acesteia în cadrul negocierilor de la Viena.

Conf. univ. dr. Adrian Vițălaru, de la Universitatea „A.I. Cuza” din Iași, a explorat subiectul expertizei în afacerile externe și afinităților politice în cadrul componenței delegației României la Conferința româno-sovietică de la Viena. Prezentarea acestuia a oferit o analiză detaliată a membrilor delegației române, evidențiind competențele și calificările acestora în domeniul relațiilor internaționale, precum și influențele politice care au jucat un rol în desemnarea lor.

Scopul manifestării a fost reevaluarea, din perspectiva noilor investigații, a relațiilor româno-sovietice la mijlocul deceniului al treilea al secolului trecut și, nemijlocit, a circumstanțelor desfășurării Conferinței de la Viena, dar și identificarea perspectivelor valoroase pentru diplomație și strategii de securitate contemporane și lecțiile importante pentru gestionarea relațiilor internaționale și a disputelor teritoriale din prezent.