La 26 ianuarie curent, Institutul de Istorie a MECC a organizat o masa rotunda consacrată împlinirii a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române. Astăzi, la scurgerea a 162 de ani de la dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, tematica unirii rămâne o temă predilectă de cercetare, mai ales pentru ecourile avute în spațiul basarabean. Organizată în format online, masa rotunda a dezbătut o problematică variată care se subscribe acestei problematici. Cercetătorii științifici ai Secției de Istorie Modernă au pus în discuție atât contextul internațional al unirii de la 1859, cât și efectele produse în teritoriul dintre Prut și Nistru, dar și în Bucovina. De asemenea, s-a adus în prim-plan faptul că la 24 ianuarie, dar în anul 1918 s-a proclamat independența Republica Democratică Moldovenească. Un alt aspect luat în discuție a fost acela referitor la sistemul de învățământ în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

La 28 octombrie 2020 se împlinesc 100 de ani din ziua în care la Paris, prin Tratatul semnat de către reprezentanții Marii Britanii, Franței, Italiei, Japoniei, pe de o parte, și ai României, pe de altă parte, s-a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu România și suveranitatea acesteia asupra teritoriului dintre Prut, Nistru și Marea Neagră. În documentul semnat se arăta: „Considerând că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric și economic unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată, considerând că populațiunea Basarabiei a manifestat dorința de a vedea Basarabia unită cu România”, Înaltele Părți Contractante recunoșteau „suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei”.