Intelectuali de pe ambele maluri ale Prutului, dar şi din teritoriile aflate sub administraţia Ucrainei, Bulgariei şi Serbiei au participat în perioada 18-23 august 2013 la cursurile de vară de la Vălenii de Munte, cursuri deschise în 1908 de Nicolae Iorga, care susţinea că iniţiativa respectivă s-a născut din „dorinţa de a răspândi cât mai multă lumină şi învăţătură bună”, cu scopul menţinerii unităţii româneşti dincolo de hotarele ei şi dezvoltării spiritualităţii româneşti. Deschiderea festivă a avut loc la Centrul Cultural într-o atmosferă solemnă creată de audierea imnului naţional Deşteaptă-te române. Apoi au urmat depuneri de flori la bustul marelui istoric Nicolae Iorga, şi dezvelirea bustului lui Gheorghe Ionescu Şişeşti, un distins agronom, un apropiat al marelui savant, prezent cu prelegeri la cursurile de vară, care după dispariţia lui Iorga, s-a mutat în Vălenii de Munte în casa aflată şi azi pe strada care îi poartă numele.
În deschidere a avut loc o masă rotundă intitulată 1913-2013, un secol de istorie românească, la care au luat cuvânt Academicianul Dan Berindei, Vicepreşedintele Academiei Române şi Academicianul Valeriu Matei, Directorul Institutului Cultural Român Mihai Eminescu din Chişinău.
În cadrul prelegerilor susţinute la cursurile de vară au luat cuvânt personalităţi notorii, precum Ion Bulei, care a vorbit despre războaiele balcanice, Petre Ţurlea, care a vorbit despre Nicolae Iorga şi războaiele balcanice; Eugen Simion a ţinut o prelegere captivantă despre latura mai puţin cunoscută a lui Titu Maiorescu, ca om politic; Ioan Scurtu a vorbit despre evoluţia statului român de la războaiele balcanice spre desăvârşirea dezideratului naţional, urmând ca tematica balcanică să fie încheiată cu conferinţa academicianului Răzvan Theodoresco despre semnificaţia şi rolul Balcanilor în geopolitica regiunii. Au trezit interes tematicele legate de educaţie, printre care menţionăm aici prelegerile lui Andrei Marga despre Educaţia în complexul cultural. Necesitatea reformelor a fost punctată în prelegerea Ecaterinei Andronescu, care a vorbit despre starea actuală a educaţiei. De asemenea delegaţiile româneşti din afara graniţelor României au ţinut prelegeri despre situaţia actuală a românilor din Serbia, Ucraina şi Bulgaria.
Pe parcursul celor şase zile, programul a cuprins prelegeri, dezbateri, lansări de carte, expoziţii, mese rotunde, recitaluri, concerte, excursii. Nu trebuie trecut cu vederea vizita în localitatea Drajna de Sus, loc unde se află castrul roman, descoperit de M.D. Bazilescu. Pe lângă castru, participanţii au mai vizitat şcoala şi biserica din localitate, iar în încheiere, aceştia au fost delectaţi cu un program folcloric.
Eugen Sclifos,
cercetător ştiinţific stagiar,
Institutul de Istorie al AŞM