Întruniri ştiinţifice

Pe data de 7 noiembrie, Institutul de Istorie a organizat Conferința științifică de prezentare a rezultatelor cercetării în cadrul proiectului Istoria Moldovei în documente de arhivă (aspecte politice, sociale, culturale și economice, sec. XIX-XX).

În cadrul conferinței, executorii proiectului au prezentat rezultatele activității de cercetare desfășurate pe parcursul anului 2019 la arhivele din Chișinău, București și Odesa la cinci subiecte de interes în domeniul cercetării istorice, ca de exemplu problema Basarabiei în rapoartele diplomatice austriece din timpul și prejma războilui Crimeei, mentalitatea țăranului basarabean reflectată în sursele documentare din sec. XIX, dinamica si structura etnică a nobilimii din Basarabia în secolul al XIX-lea, politica in domeniul culturii si literaturii in RSSM (anii 1940-1950) și activitatea diplomaților români la Washington în scopul obținerii recunoașterii unirii Basarabiei cu România.

Totodată, cercetătorii implicați în proiect au dezbătut mai multe probleme și puncte controversate în istoriografia temelor propuse spre cercetare. Astfel, a fost discutată poziția Austriei în raport cu Basarabia în contextul războiului Crimeei și chestiunea ce ține de faptul că anume cabinetul de la Viena este cel care a venit cu inițiativa cedării sudului Basarabiei către Principatul Moldovei și și-a menținut poziția de cedare a sudului Basarabiei către Principatul Moldovei pe tot parcursul anului 1856; participanții la conferință au discutat și poziția din anii 1920-1930 a diplomaților americani care problema Basarabiei drept una de importanță majoră, atît pentru statul român, cît și pentru relațiile româno-americane, dar și pentru pacea în Europa, dar care refuzau în același timp să recunoască unirea; Problema clasicilor literaturii române în procesul didactic și literar din RSSM a fost și ea discutată în contextul realităţilor culturale postbelice la fel ca și cea a a învățământului din RSS Moldovenească care a fost supus unui proces de „creare/recreare” imediat după instaurarea puterii sovietice care a instituit o serie de bariere în faţa promovării culturii autohtone şi a clasicilor literaturii române; un alt subiect de discuții între cercetători l-au constituit schimbările care au intervenit în viața politică, economică și culturală a elitei Basarabiei, după anexarea ei la Imperiul Rus, și care prezintă un interes deosebit deoarece cunoașterea acestora permite elucidarea diverselor probleme care au determinat particularitățile evoluției regiunii sub regim țarist, consecințele cărora sunt simțite și de societatea contemporană, iar în același context a fost discutat și procesul de rusificare forţată prin intermediul bisericii, a administraţiei locale şi a instituţiilor și care a a afectat în primul rînd ţăranii basarabeni, care după 1812 s-au regăsit într-o nouă formaţiune statală dominată de elemente etnice străine.

Proiectul Istoria Moldovei în documente de arhivă (aspecte politice, sociale, culturale și economice, sec. XIX-XX) este implementat de Institutul de Istorie cu suport financiar din bugetul de stat, în cadrul ediției 2019 a Programului “Tineri cercetători” al Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare.