Română

Aflat în plin proces de modernizare si de racordare la cele mai importante curente si direcții istoriografice din lumea contemporană, Institutul de Istorie se prezintă drept una din instituțiile cu cele mai complexe tradiții în domeniul cercetării-dezvoltării, rădăcinile cărora pot fi urmărite încă de la fondarea Academiei Române (1876).  Deși a fost instituționalizată cu puțin peste șase decenii în urmă (1958), știința istorică academică din Republica Moldova are un parcurs mult mai îndelungat, marcat de numeroase vicisitudini și dificultăți, dar neapărat pe o traiectorie mereu ascendentă în efortul de valorificare a trecutului istoric, însoțită de afirmarea unor personalități științifice notorii, care au contribuit la modernizarea instrumentarului metodic și metodologic al științei istorice, la valorificarea creatoare a celor mai importante școli și curente istoriografice naționale, europene și internaționale.







Constituind o parte integrantă a sistemului de cercetare științifică din Republica Moldova și urmărind, ca obiectiv major, efectuarea de investigații științifice fundamentale și cu caracter aplicativ în domeniile istoriei naționale și celei universale, al istoriei relațiilor internaționale și politicii externe, precum și în cel al filosofiei și istoriei filosofiei, Institutul de Istorie contribuie, în atare mod, la asigurarea unui reper conceptual general al înțelegerii, interpretării și valorificării trecutului istoric al interfluviului pruto-nistrean ca parte a spațiului românesc de cultură și civilizație, oferind societății un suport temeinic în procesul de integrare în marea comunitate europeană și universală.

După 1991, în special, cercetările Institutului de Istorie au cuprins o serie de noi direcții de investigație: tracii septentrionali, geto-dacii, romanizarea lor și procesele etnogenezei; Țara Moldovei în contextul civilizației medievale europene; Basarabia sub regimul țarist (1812-1917); teritoriul dinte Prut și Nistru în perioada interbelică și a celui de-al Doilea Război Mondial; formarea și evoluția  R.A.S.S. Moldovenești; R.S.S.M. în perioada postbelică; istoria regională și a localităților, a culturii și științei din Republica Moldova. Specialiștii  de valoare ai Institutului au fost încadrați inclusiv în efortul de reformă a învățământului istoric și de scriere a manualelor de istorie. În pofida dificultăților de etapă și finanțărilor insuficiente a procesului de cercetare, a fost editat un număr important de lucrări științifice de înaltă calitate, au fost instruite cadre de tineri cercetători care au susținut cu succes teze de doctor cu teme actuale din istoria națională.

Asumarea noilor instrumente metodologice și concepte operaționale în cercetarea trecutului totalitar au readus în atenția cercetătorilor problemele majore din perioada dominației sovietice - foametea din anii 1946-1947, colectivizarea forțată, represiunile politice, deportările în masă, - toate aceste investigații materializându-se în monografii, colecții de studii și documente („Гoлoд в Мoлдoвe (1946-1947. Cбopник дoкумeнтoв” (coord.: A. Țăranu, 1993); Ion Șișcanu, „Desțărănirea bolșevică în Basarabia” (1994); Idem, „Uniunea Sovietică - România. 1940” (1995); В. Пасат, „Тpудныe cтpaницы иcтopии Мoлдaвии. 1940-1950” (1998) etc.).

Au văzut lumina tiparului primele lucrări de sinteză, scrise în spiritul noilor exigențe: „Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă” (coord.: D. Dragnev, 1992), „Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1998”, scrisă de istorici de la Chișinău și București (coord.: loan Scurtu).

În baza studierii materialului documentar de arhivă, publicistic și memorialistic, au fost întreprinse investigații asupra evoluțiilor politice și mișcării naționale din 1917, constituirii și activității Sfatului Țării, proclamării Republicii Democratice Moldovenești, Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918. Au fost publicate o serie de studii privind integrarea Basarabiei în cadrul României, dezvoltarea economică și demografică a ținutului între 1918-1940, viața politică, social-economică și etnoculturală din R.A.S.S.M., foametea din anii 30 și represiunile staliniste din anii Marii Terori de peste Nistru, evenimentele tragice din anii 1939-1941 (Gh. Cojocaru, El. Negru, V. Pasat, N. Enciu). Au fost elucidate diverse aspecte ale istoriei Basarabiei și Bucovinei în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Au fost relevați factorii și circumstanțele care au marcat transformările politice, social-economice și culturale din R.S.S.M. Spectrul problemelor cercetate s-a lărgit considerabil, incluzând cele mai actuale evoluții din istoria recentă a Republicii Moldova (conflictul militar din stânga Nistrului, politica externă a noului stat independent,  reformele social-economice, culturale etc.) (A. Țaranu, V. Bîrlădeanu).

În următoarea etapă, investigațiile Institutului s-au orientat spre diverse teme, perioade și personalități ale istoriei și culturii naționale  în context universal (Gheorghe Cojocaru, „Tratatul de Uniune Sovietică” (2005); Demir Dragnev (editor), „Domnii Moldovei” (2005); Andrei Eșanu (coord.), „Dinastia Cantemireștilor. Secolele XVII-XVIII” (2008) ș.a.), precum si asupra dimensiunilor edificării statului de drept, din perspectiva integrării europene.

Prin investigațiile desfășurate și publicațiile din ultimii ani, au fost aduse certe contribuții la cunoașterea istorică, fiind propuse noi abordări privind politica externă, evoluțiile politice, social-economice, culturale, ecleziastice în perioada medievală, în mod special, ale habitatului rural, modului de viață a populației aflate sub administrarea domnului Țării Moldovei și a celei aflate sub stăpânire turco-tătară (1699-1812).

Cercetătorii Institutului au urmărit obiectivul investigării aprofundate a unor teme-cheie din perioada interbelică, a celei sovietice, precum și din cadrul istoriei recente, și anume: cotidianul și viața social-economică, politică și culturală în Basarabia între 1918-1940; abordarea comparată a evoluției învățământului din Basarabia și din R.A.S.S.M.; elucidarea rolului autorităților de stat în anii foametei postbelice; specificul modernizării economice, sociale și culturale după modelul sovietic; orientarea ideologică în domeniul literelor și artelor; relațiile dintre culte și stat în anii 1944-1991; evoluțiile social-economice după 1991; dezbaterile identitare și memoria istorică în spațiul post-sovietic ș.a. Au văzut lumina tiparului monografii, colecții de documente și articole privind evoluția Basarabiei în cadrul României în anii 1918-1940, politicile sovietice și consecințele acestora, practicile și experiențele din R.S.S.M. în diferite sfere, astfel încât rezultatele cercetărilor se constituie într-un îndrumar și o sursă documentată de informare și interpretare istorică, de instruire și educație în procesul didactic, de elaborare a unor politici în varii domenii de interes public. Acestui set de probleme i-au fost consacrate studii și monografii semnate de P. Moraru, V. Pasat, Gh. Cojocaru, I. Șișcanu, E. Negru, O. Țâcu, V. Burlacu, S. Corloteanu-Granciuc, Gh. Nicolaev ș.a.

Cercetările efectuate de secția Filosofie au demonstrat că revigorările produse în contextul reintegrării tradițiilor filosofiei au depășit frontierele disciplinare, regăsindu-se în toate domeniile de activitate. Caracterul interdisciplinar al investigațiilor în domeniul filosofiei contribuie la dezvoltarea societății bazate pe cunoaștere, la corelarea problematicii de cercetare cu tendințele actuale în filosofia și știința contemporană, la adâncirea, din perspectiva istorico-teoretică, a sferelor de interes filosofic, la diseminarea cunoștințelor filosofice.

O direcție tradițională, menținută în cadrul Institutului de Istorie pe parcursul mai multor decenii, o constituie identificarea și editarea unor surse și materiale inedite cât mai cuprinzătoare, contribuind, astfel, la extinderea orizontului de cunoaștere și la profesionalizarea scrisului istoric. În șirul unor asemenea realizări se înscriu volumele de mare valoare documentară ale istoricilor: Demir Dragnev, Anatol Țăranu, Valeriu Pasat, Andrei Eșanu și Valentina Eșanu, Ion Șișcanu, Valentin Tomuleț, Vlad Mischevca, Valentin Constantinov, Andrei Emilciuc, Teodor Candu, Tudor Ciobanu, Eugen Cernenchi, Larisa Svetlicinîi, Igor Cereteu, Sergiu Bacalov, Valeriu Popovschi, Maria Danilov, Ion Negrei, Dinu Poștarencu, Gheorghe Nergru și Elena Negru, Octavian Țîcu, Silvia Corlăteanu-Granciuc, Nicolae Enciu, Virgiliu Bârlădeanu, Eugen-Tudor Sclifos ș.a.

Institutul de Istorie întreține o strânsă și fructuoasă colaborare cu principalele centre academice și universitare din România – Academia Română, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” – Filiala Iași a Academiei Române, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca, Institutul de cercetări sociale din Târgul-Mureș, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitățile din Suceava, Galați, Constanța, Oradea ș.a. Au fost organizate în comun o serie de conferințe științifice internaționale, inclusiv: „Basarabia – 1812. Problemă națională, implicații internaționale” (Chișinău-Iași, 2012); „Constantin Stere – prozator, publicist, jurist și om politic. 150 de ani de la naștere” (Chișinău, 1 iunie 2015); „Istoricul și Istoria: Alexandru V. Boldur – 130 de ani de la naștere, Leonid Boicu – 85 de ani de la naștere” (Chișinău, 2 iunie 2016); „Centenar Sfatul Țării: 1917-2017” (Chișinău, 21 noiembrie 2017); „Sfârșitul unei lumi. Primul Război Mondial și geneza unei noi ordini: 1848-1918-2018. Afirmarea unei națiuni” (Cluj-Napoca, 2018); „Marea Unire a românilor (1918) – Istorie și actualitate” (Chișinău - Iași, 22-24  - 27 martie 2018), Congresul Național al Istoricilor Români (Iași, 29 august – 1 septembrie 2018) ș.a.

Păstrător, generator și promotor, sine ira et studio, al tradiției și standardelor istoriografice românești și europene, Institutul de Istorie se află, totodată, la un nou început de cale, devenind, din 16 ianuarie 2018, conform unei Hotărâri a Guvernului Republicii Moldova, instituție publică de cercetare și inovare, fondată de Ministerul Educației și Cercetării.

RSS
Institutul de Istorie, str. Academiei 3/2, MD2028, Chişinău, Republica Moldova
tel.: (+373) 022 738400 | e-mail: institut.istorie@gmail.com
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC